Liliecii (Chiroptera)

Liliecii, singurele mamifere cu adevarat capabile de zbor, sunt creaturi care deopotriva ne pot fascina sau umple de teama. Asociati deseori cu noaptea si tenebrele ei, dar si cu vampirii si stafiile (in special in spatiul cultural occidental), liliecii sunt considerati animale sacre in Tonga si Africa de Vest si simboluri ale norocului in China, Polonia, Macedonia sau tarile arabe.
Liliecii fac parte din ordinul Chiroptera, care are la randul lui 2 subordine: Megachiroptera si Microchiroptera. Subordinul Megachiroptera cuprinde o singura familie (Pteropodidae) de lilieci cu fata asemanatoare cu cea a unei vulpi si care nu folosesc ecolocatia. Subordinul Microchiroptera cuprinde 17 familii de lilieci care folosesc ecolocatia si fie nu au blana deloc, fie nu au puf.
Ordinul Chiroptera este un ordin gigant, el include aproape un sfert din toate speciile de mamifere, fiind depasit ca numar de specii doar de ordinul rozatoarelor (Rodentia). Actualmente se cunosc aproximativ 1.100 de specii de lilieci, iar filogenia si clasificarea lor sunt inca aprins dezbatute, necesitand cercetari suplimentare.
Liliecii sunt animale foarte adaptabile, fiind raspanditi intr-o multitudine de habitate de pe intreg globul (cu exceptia regiunilor polare).
In Romania sunt intalnite 27 specii de lilieci, grupate in 2 familii: Rhinolophidae si Vespertilionidae.
Descriere
Liliecii sunt animale de mici dimensiuni, specia cea mai mica fiind liliacul cu nas de porc (Craseonycteris thonglongyai). Acesta are o lungime de 2,9-3,3cm si o greutate de doar 2g, concurand cu chitcanul pitic cu dinti albi (Suncus etruscus) la titlul de cel mai mic mamifer din lume. Specia cea mai mare este marele liliac frugivor (Acerodon jubatus), care cantareste 1,2kg si are o deschidere a aripilor de cel putin 1,5m.
Membrele anterioare ale liliecilor sunt transformate in aripi, alcatuite dintr-un strat dublu de piele, intinsa intre lateralele corpului si cele 4 degete foarte alungite ale memebrelor superioare.