Cainii de salvare - eroi ai dezastrelor

Multumim Centrului de Educare Canina si dlui. Profesor Liviu Ionescu pentru sprijinul acordat la conceperea acestui material.

Ei trebuie sa fie persoane care au la dispozitie destul de mult timp liber si care pot raspunde intr-un interval de timp scurt la apelurile de misiune. Un conductor nu trebuie sa fie orgolios sau dornic de faima si glorie intrucat aceste trasaturi il pot abate de la succesul misiunii de salvare. De altfel, aceasta activitate de salvare nu se afla decat rareori in atentia mass-mediei.

Echipa caine-conductor – o simbioza perfecta
Cainele de salvare nu-si poate duce la bun sfarsit misiunea decat alaturi si in perfecta colaborare cu stapanul sau – conductorul. Cei doi sunt o echipa indestructibila, fiecare indeplinindu-si sarcinile individual, dar functionand ca un intreg. Cainii de salvare sunt singurii caini utilitari care “lucreaza” liberi, netinuti in lesa. Astfel, ei trebuie sa fie capabili sa ia singuri deciziile corecte atunci cand conductorul nu se afla in preajma. Cainii de salvare trebuie sa intuiasca cerintele conductorului si sa raspunda cu obedienta la ele. Fiecare caine are personalitatea sa unica si, desi dresajul de salvare are anumite reguli, orice caine va avea propriul sau fel de a se comporta, conductorul trebuind sa stie intotdeauna sa interpreteze corect reactiile cainelui sau.
Tipuri de caini de salvare
Cainii au un simt al mirosului de 10.000 de ori mai puternic decat al omului. Intreaga lor activitate de cautare si salvare se bazeaza pe aceasta extraordinara acuratete a mirosului. Nu se cunoaste exact mecanismul de detectare al mirosului corpului uman, dar se banuieste ca, cainii pot detecta mirosul emanat de scuamele de piele care se desprind in permanenta de pe corpul oamenilor si care raman suspendate in aer sau cad pe pamant, lasand astfel o “urma odorizanta”.
Unii caini sunt antrenati pentru a detecta mirosul uman in general, indiferent de la cine provine. Alti caini sunt antrenati sa detecteze mirosul unei anumite persoane, folosindu-se de diverse obiecte care apartin persoanei respective, pentru a identifica si retine mirosul ei specific.