Micul Alexander - Psittacula krameri (Page 119 of 248)

Ma gandeam sa ii iau u companion lui verdeatza si ma gandeam la un agapornis, dar stiam ca sunt agresivi cu cei care nu sunt la fel ca el, niste opinii sau sfaturi?

M-am gandit la varianta asta si are cea mai mare pondere, multumesc pentru raspuns

numai din iasi tre sa fim??

Goldie e un scump.... eu cu Rocco deocamdata nu am facut nici un progres.....sunt foarte suparata!

Salutare tuturor,nu stiu daca mai ma tineti minte,cel care a cumparat un micul alex d la sorin balanoiu,cu aripile taiate.. ,si nici pana in ziua de azi nu i-au crescut,desii il am cam de prin august,e si cam sperios..desii el mi-a zis ca vai va fii bland imediat si chestii gen`,pe inelul de pe picior apare un cod,si dupa 10,ceea ce cred ca inseamna anul in care s-a nascut,nu stiu ce sa mai cred... ,mie-e asa mila d el,ca ii dau drumu prin casa si incearca sa zboare si se loveste de toate cele :-s ,ms celor care ma sfatuiesc

da,nu inteleg ce ar putea avea....adica se vede clar ca au fost taiate...ca sunt asa exfoliate ca si cum le-ai taia cu foarfeca...mi-e asa mila de el,imi pare rau ca nu mi-am dat seama cand l-am cumparat ca le are taiate,ca numai il cumparam,dar tot auzind de acest crescator ca e recunoscut,am mers pe incredere.. ,increderea te costa cateodata...

Asa e, sa nu-ti para rau, fiecare e special in felul lui si cu siguranta si micutul tau e un special penele cu siguranta o sa-i creasca, ti-am zis si o sa ai numai satisfactii

Aoleu, pai oare are colivie adecvata? Adica sti ca tre sa aiba din aia cu gratiile mai departate...Pentru a evita si alte accidente, ia-i o colivie din aia zic eu, daca nu ai.

Pacat ca iti pare rau ca ti-ai luat micutul si imi pare rau ca gandesti asa.Insa e parerea ta si nu ti-o poate schimba nimeni.Cat despre colivie, ma refeream la distanta dintre gratii, nu la marimea ei.Parerea mea este ca ambele specii sunt deosebite, eu am si 2 nimfe pe langa Goldy, de asta zic ca sunt speciale in felul lor, au personalitati diferite, eu il ador atat pe micut cat si pe cele 2 nimfe si chiar daca sunt mai salbaticute cele doua, nu as putea spune ca mai bine imi luam altceva.Asa ca, iubeste-l asa cum e si arata-i asta, altfel nu vei avea satisfactii.Cu siguranta simt si ei cand nu sunt doriti.

Ce sa zic, Dana, nu pot sa fiu de acord cu ideea de a da animalutul de langa tine, doar pentru ca nu-ti convine de el, e totusi un sufletel stiu si inteleg ce zici tu, sunt de acord sa il dea cuiva care sa-i ofere dragoste neconditionata, nu stiu sa zic mai multe, raman cu parerea mea ca animalele nu sunt sosete sau ceva ce putem schimba usor, cand ne luam o pasare sau orice animalut de companie, ne asumam niste responsabilitati si ne luam un angajament pe muuulti ani.Dar fiecare face ce simte.Eu sper ca micutul sa ajunga la cineva care sa-l iubeasca mult!

Pai nu cred ca l-as mai putea da acum,dupa ce m-am obisnuit cu el,in leg cu nimfa ma refeream ca pe langa faptul ca era super blanda venea manca din mana,micul alex desii a stat p afara mai mult ,el tot nu stie pe unde sa iasa si sa intre in colivie,cauta gaura usitii minute in shir,inainte sa-l iau evident ca m-am conformat despre aceasta specia citind ca sunt foarte destepti si multe altele,dar mie nu mi-a demonstrat lucrul asta,cel putin pana acum ,la culoare e un gri albastrui,o sa pun poze cu el curand

Tania, draga mea, ca sa iti spun ceea ce as face eu trebuie sa-ti spun povestea mea din care vei pricepe ce am si facut de fapt. Eu cu mai bine de un an in urma am avut primul meu papagal, o nimfa, un baietel superb pe care si acum il visez noaptea. Era un vis frumos acest Kiki, era numai pe noi, nu ne duceam niciunde in casa fara el, dimineata se urca pe noi si ne pupa, la masa statea cu noi...ce mai, era tot ce ti-ai putea dori.Problema a aparut cand am fost sa-l tratam la aripioara, pentru ca inteligenta de unde l-am cumparat, cand l-a bagat in colivie, l-a bagat invers si aripioara a patit ceva, nu ma pricep sa-ti spun si ce, dar bine nu era, tremura mereu si nu putea sa zboare mititelul.Facandu-i noi tratament, alta inteligenta, de data asta medic veterinar, nu doar vanzatoare, ne-a zis ca tre sa-l aducem neaparat la deparazitare interna.Zis si facut, ca doar deh, cum sa nu asculti de medici?La deparazitare in prima zi a fost ok, insa de a doua zi...Kiki al meu nu mai era Kiki.Statea trist, nu manca si cel mai grav, avea diaree. M-am dus la desteapta, i-am zis insa desigur nu putea fi vina lor, ci cu siguranta a mancat ceva ce nu trebuia.Insa eu aveam si am in continuare mare grija la mancare si inainte sa le dau ceva, intreb pe cei cu experienta, de la care mereu am avut de invatat. Ne-am chinuit sa-i dat mancare cu seringa, apa la fel, fugeam de la servici sa-l hranim, dar...degeaba, vreo 5 zile s-a chinuit micutul nostru, ne-a dat sperante...dupa care, s-a stins sub ochii mei plini de lacrimi...il imploram sa nu se duca,ooof, ce moment cumplit    Bineinteles ca nu puteam sa vad colivia goala, asa ca am mers sa caut tot o nimfa si asa a ajuns la noi Carla, care se vroia a fi Charlie, insa am constatat ca e fetita    A fost tare speriata si salbaticuta, asa ca am hotarat sa-i luam o pereche, daca tot nu ne vroia pe noi...si uite asa a aparut si Paulie, o minunatie de cantaret vesel si plin de viata toata ziua. Insa amintirea mea legata de Kiki nu m-a lasat sa pot sta fara un sufletel pe care sa-l pot atinge si care sa-mi ofere dragostea lui la fel cum si eu i-o ofer pe a mea.Asa ca dupa un timp mai lung, in care m-am informat si m-am gandit bine, l-am luat pe domnul Goldy, sau cine stie, o fi domnisoara, nu conteaza.Goldy este botezat de Ramona(suana). Deci dupa toata povestea asta, vreau sa intelegi doar ca oricat de salbatice ar fi nimfele mele, nu le-as fi dat nici sa-mi iei 5 ani din viata.Mi le-am dorit si nu e vina lor ca sunt asa, au fost traumatizate sau ceva de genul...Cu toate ca Paulie vine in cap, nu te lasa sa pui mana pe el niciodata.Nu conteaza insa, am ales sa maresc familia decat sa ma descotorosesc intr-ul fel de ele.Cine stie pe mainile cui ar ajunge?Cine stie cat ar suferi dupa casa lor?Si ei au sentimente si nu merita sa ii ranim.Iar sfatul meu pentru tine este sa iti iei un pui bland, din suflet iti doresc sa ai parte de unul, dar nu il da pe Rocco, tine-l si pe el si cine stie, poate daca il va vedea pe cel mic atasat de tine, se va apropia si el. Nu e greu sa mai ai inca unul, e pacat sa-l dai zau, nu as putea sfatui vreodata in viata pe cineva sa dea la schimb o pasare...nu-mi place nici cum suna, dar actul in sine... Te rog sa te gandesti bine, dar nu numai la tine, ci si la Rocco!