Despre nimfe - Nymphicus hollandicus (Page 55 of 545)

hai ca am gasit si eu informatii si pun acum:
Papagalii Nimfă sunt adesea recomandaţi ca pasărea începătorului. Din păcate, seminţele bogate în minerale pentru păsări şi apa nu oferă nici o poziţie optimă pentru păsările sensibile. Papagalii de Nimfă sunt atenţi şi buni tovarăşi de casă, numele lor englez "Cockatiel" este o varietate a cuvântului "Cockatoo", adică o minimalizare de cacadu.

Denumiri în alte limbi:
- Latină : Nymphicus hollandicus
- Engleză : Cockatiel
- Germană : Nymphensittich

TEHNICI DE DRESAJ PENTRU NIMFE
Papagalul este o pasăre care poate fi dresată, cu condiţia respectării anumitor tehnici. În continuare vom recomanda proaspeţilor deţinători al unui exemplar de Nimfă câţiva paşi pe care să-i urmeze, pentru ca acţiunea să fie încununată de succes. Trebuie reţinut faptul că, indiferent de vârsta papagalului, dresajul acestuia presupune foarte multă îndemânare şi răbdare. În cazul în care aveţi mai multe exemplare, este recomandat ca dresajul să se facă cu fiecare exemplar în parte, pentru a obţine rezultate de calitate.
1. Momentul în care Nimfa s-a liniştit şi s-a aşezat pe băţ este prielnic introducerii lente a mâinii în colivie. În mod sigur pasărea va reacţiona şi se va feri de mâna dumneavoastră, însă acest lucru nu presupune retragerea mâinii din colivie. Tot ce trebuie să faceţi este să insistaţi până se va obişnui cu prezenţa acesteia.
2. Următorul pas este să retrageţi uşor degetul din faţa Nimfei şi apoi să-l apropiaţi din nou, până când aceasta va fi tentată să se urce pe el. Asemenea altor păsări care îşi folosesc ciocul pentru a se căţăra pe ramuri, la fel va proceda şi Nimfa pentru a se căţăra pe degetul dumneavoastră, testând în acest mod suprafaţa pe care urmează să se aşeze. Acest lucru nu trebuie să vă dea impresia că ar încerca să vă ciugulească. Timp de una sau două zile, nu este indicat să lăsaţi Nimfa în afara coliviei, până ce acesta se va deprinde de tehnica căţărării pe degetul dumneavoastră.
3. Dacă aţi reuşit să dresaţi Nimfa să vă stea pe deget în interiorul coliviei, oferiţi-i libertatea de a explora camera. Trebuie să o lăsaţi să inspecteze în linişte încăperea unde vă aflaţi, chiar dacă, într-o primă fază, aceasta se va dovedi a fi înspăimântată şi va zbura haotic prin cameră. Tot ceea ce trebuie să faceţi este să vă găsiţi un loc mai retras, de unde să urmăriţi toate manifestările păsării. Există posibilitatea ca Nimfele să se întoarcă din proprie iniţiativă în colivia lor, doar fiindcă o consideră a fi o casă confortabilă. Cu cât Nimfa beneficiază de mai multă libertate, cu atât va avea mai puţine motive să se împotrivească reîntoarcerii în colivie.
4. După o vreme, vă puteţi apropia de Nimfă, pentru a observa dacă mai este amatoare să se caţere din nou pe degetul dumneavoastră, sau, din contră, va căuta un refugiu pentru a se ascunde. Trebuie să reţineţi că, pentru ca pasărea să se poată urca pe deget, acesta trebuie să se situeze la nivelul pieptului său. Dacă veţi dori introducerea Nimfei în colivie, fără voia ei, apropiaţi-vă uşor de pasăre, şi, în timp ce îi vorbiţi încet, o luaţi în mână, fără a o strânge prea tare, astfel încât ciocul său să se afle în palma dumneavoastră. O altă măsură pe care o puteţi lua pentru a introduce pasărea în colivie este diminuarea luminii din cameră, în această situaţie Nimfa va fi mai puţin tentată să zboare. Dacă a învăţat repede să stea pe degetul dumneavoastră, va veni oricând bucuroasă să vă aterizeze pe umăr, cap sau braţ. În cazul în care aţi achiziţionat o Nimfă matură, deja dresată, trebuie să folosiţi metoda prezentată mai sus, ţinând cont de faptul că o Nimfa adultă se poate dovedi a fi mult mai nervoasă în comparaţie cu una de doar câteva săptămâni.

LECÅ¢II DE VORBIRE PENTRU NIMFE
Primele Lecţii
Toţi cei care ne achiziţionăm o Nimfă ne aşteptăm ca aceasta să fie deja deprinsă cu oratoria. Surprinzător, se întâmplă frecvent ca această mică pasăre să fi deprins deja câteva cuvinte, fără a fi primit în prealabil vreo lecţie. Dacă acest lucru nu se întâmplă, veţi constata pe parcurs că a învăţa Nimfa să vorbească este un lucru pe cât de haios şi interesant, pe atât de dificil. O primă regulă este îndepărtarea oricărei surse care-i poate distrage atenţia, o altă persoană, televizor, radio sau animale.
Prima şedinţă nu trebuie să depăşească 5 minute şi este bine să fie predată pe înserate, atunci când Nimfa va obosi şi va asculta atent ceea ce-i spuneţi. De asemenea, nu uitaţi că lecţiile trebuie să conţină cuvinte scurte, pentru a fi mai uşor de memorat. Pe parcurs, timpul alocat şedinţelor va creşte progresiv, de la 5 la 15 minute, la fel şi numărul acestora, una dimineaţa şi cealaltă seara târziu. Trebuie să respectaţi pe cât posibil orele, până ce se va stabili o rutină. Capacitatea de asimilare a informaţiilor este mai degrabă limitată de dresorul Nimfei, care nu perseverează în a o învăţa pe aceasta câteva cuvinte. Nimfa, în comparaţie cu alţi papagali, pronunţă cuvintele cu o voce piţigăiată. Tonalitatea este mai clară cu cât papagalul este mai mare. Dacă Nimfa va începe să emită sunete apropiate de vocea dumneavoastră înseamnă că a început să înveţe să vorbească. O altă modalitate de a învăţa o Nimfă să vorbească este aceea de a o lăsa în compania unei Nimfe deja vorbitoare.
Lecţii Pentru Avansaţi
Odată deprinsă cu primele cuvinte, Nimfa va fi mai uşor de învăţat să dea răspunsuri precise la anumite întrebări, şi de ce nu, să poarte un dialog. De exemplu: la întrebarea "Ce mai faci?" ea să răspundă "Bine mulţumesc" şi de aici puteţi da startul unui întreg dialog, pe diverse teme, comice ori serioase. Nimfa poate învăţa să recite scurte poezii şi chiar să-şi pună singură întrebări şi apoi să răspundă, în funcţie de cuvintele uzuale folosite de dumneavoastră. Totul este să aveţi multă răbdare!

daca am pus prea multe deodata scuzati-ma..

astazi m-am uitat la gherutzele alor mei si mi se par prea mari .. nu ma puteti sfatuii ce sa fac?, nu pot sa pun mana pe ei da`poi sa le tai gherutzele

nu incerca singura pt ca e periculos. poti sa le tai si sa le dea sangele +apoi sa moara iar daca nu le tai la veterinar se pot rupe si le provoaca suferinte.

DARIUS - ma bucur ca s-a rezolvat problema cu ochiul. O buna si continua observare a micilor nostri prieteni ne poate ajuta la rezolvarea multor probleme ce pot aparea in timp, asa cum a fost si cazul tau. Bine ca nu a fost ceva mai grav.

Vad ca apar din nou intrebari privind taierea gherutelor la nimfe. Nu cred ca este o mare dificultate sa scurtam un pic din lungimea gherutelor, daca avem nu pic de dexteritate, daca suntem atenti si responsabili si daca avem in dotare o unghiera buna. Eu am reusit sa scurtez gherutele nimfei mele in acest fel, dar trebuie sa va spun ca este nevoie de 2 persoane, dintre care una tine nimfa intr-o carpa moale, de bumbac (si care sa nu se scamoseze), iar cealalta, cu vederea perfecta, efectueaza taierea. Pasarea trebuie tinuta cu picioarele in sus si cu capul acoperit pana se linisteste (daca se zbate exista pericolul sa taiati mai mult si atunci apar problemele). Se taie numai varful gherutei observand, cu atentie zona vascularizata (gherutele sunt transparente). Repet pentru cei mai noi dintre prietenii nostri ca am avut un perus 14,5 ani si nu a trebuit sa-i tai niciodata gherutele sau ciocul, pentru ca avea grija sa si le toceasca singur pe o bucata de BCA care era prinsa bine in colivie (asta ii asigura si necesarul de calciu). Acum, dupa ce i-am scurtat un pic gherutele si nimfei mele, i-am pus si o bucata de BCA (din care roade mereu) si sper sa nu mai am probleme. Succes !