EMINESCU in Romenglish:                                     

I love you atat de tare
încat I believe ca mor
you are so încantatoare
oh, my dear, cât te ador.

When I go la brat cu tine
ma simt very magulit
caci are looking toti la mine
oh, I am so, so fericit.

All ar fi atat de bine...
but you see, nu-i chiar asa
caci I tell ce simt în mine
dar tu smile si smile într-una
And I think ca spun traznai.
Please don't face pe nebuna
si mai look în ochii mei.   
Understand? I love you draga
cum vrei sa-ti mai vorbesc
you are totul pentru mine
and I want sa te-ntalnesc.

But is dificult, vezi bine
caci your mother e pe faza
si din five în five minute
carefully ne controleaza

Maybe sa ajung la tine
ca in Shakespeare, "Juliet"
I "Romeo" love pe tine
give me scara din boschet!

Doamneee nu mai pot de ras

Pe o strada ingusta , intr-un bloc recent
Unde bate vintul si-i pe jos curent ,

Tinara nevasta plinge si suspina
Ca-i oprita apa si nu e lumina.

Si ca la serviciu sotul ei iubit
A plecat la 6 si n-a mai venit.
 
Orologiul suna noaptea jumatate
Jos in bloc la poarta , oare cine bate?

- Eu sunt mama soacra , sunt facut covrig
Vin de la serviciu si sunt mort de frig!

Tinara nevasta fuge sa-i deschida
Insa din balcon mama soacra-i striga:

- Ora e tirzie , esti un derbedeu
Unde ti-e chenzina , nu-ti sunt soacra eu !

- Nu sunt eu de vina , soarta fuse cruda
Am muncit ca boul pe 50% ...

Am venit acasa sa ma incalzesc
Si sa fac o baie , sa ma odihnesc

- Ai venit degeaba , ii raspunse soacra
Fiindca nu-i lumina si-i oprita apa!

Du-te la serviciu si de-o fi sa mori
Vine sindicatul cu-n buchet de flori...

Astazi in sufragerie
Dormitau pe-o farfurie
Necajite si manjite
Zece oua inrosite.
Un ou alb abia ouat
Cu mirare le-antrebat
"- Ce va este fratioare
Ce va doare?
Nu va ninge
Nu va ploua
Stati gatite-n haina noua
Parca, Dumnezeu ma ierte
N-ati fi oua..."
"- Suntem fierte!"
Zise-un ou rotund si frez
Langa pasca cu orez.
Si schimbandu-si brusc alura,
Toate-au inceput cu gura:
"- Pan' la urma tot nu scap"
"- Ne gateste de parada"
"- Ne ciocneste cap in cap
Si ne zvarle coaja-n strada"
"- Ce rusine! Ce dezastru!
Preferam sa fiu omlet"
"- Eu, de m-ar fi dat la closca,
As fi scos un pui albastru"
"- Si eu unul violet"
"- Eu mai bine-ar fi sa tac
Asa galben sunt, ca-mi vine
Sa-mi inchipui ca pe mine
M-a ouat un cozonac!"

Un duel
George Toparceanu

Eroii mei sunt doi cocoşi
De rasă, pintenaţi, frumoşi
Ca ofiţerii la paradă.
Doi cavaleri aristocraţi.
Dintr-o privire ofensaţi
Încep duelul fără spadă.
Au martori puii speriaţi.
Teren – o parte din ogradă,
Dar n-au motiv de sfadă,
Căci nu se ştie-a cui e vina –
Misteru-nvăluie pricina, -
Deci: căutaţi găina…

Din amândouă părţile,
Încep ostilităţile.
Ei stau o clipă faţă-n faţă
Cu ciocurile la pământ,
Apoi deodată-şi iau avânt
Şi lupta-ncepe săltăreaţă:

Sar deodată,
Dau cu ciocul.
Cad alături.
Schimbă locul.
Bat din aripi,
Dau din gheare.
Unul cade,
Altul sare…
Iar s-atacă,
Iar se pişcă…

Dar deodată nu mai mişcă…
Faţă-n faţă, multă vreme,
Stau aşa, ca două gheme
Neclintite
Şi zburlite,
Până când, pe nesimţite,
Unul părăseşte sfada,
Întorcându-se cu coada…

Atunci ieşi de sub şopron
Un filozof-clapon,
Urât
Ş-atâta de bătrân încât
A dat în mintea puilor…
El s-a oprit în faţa lor
Cotcodăcind sonor:
-“Eu dezaprob acest conflict,
E o ruşine , un delict
Nedemn de vremi civilizate.

Dar aşteptăm un viitor
Când, mândri de chemarea lor,
Cocoşii nu se vor mai bate…
Voi vă certaţi pentr-o găină,
Da nu vedeţi? E curtea plină!
Ba treceţi gardul la vecini
Că şi pe-acolo sunt găini…
De ce vă puneţi gheara-n gât?
Să lase unul, cât de cât,
Să dea şi celălalt ceva, -
Eu, cât de cât, socot c-o da!”

:k: 

Intr-o dimineata, stapanitorul unei cetati fu trezit de niste strigate care se auzeau din piata: „Hai la mere! Mere dulci cum n-ati mai gustat!”. Ridicandu-se indispus din pat si privind pe fereastra, vazu un targovet ce vindea, într-adevar, mere, inconjurat de o multime de musterii. „Trebuie sa fie tare bune merele alea”, isi spuse mai-marele cettaii si, facandu-i-se pofta, il chema pe primul sau sfetnic si ii porunci: „Ia cinci galbeni si mergi în piata sa cumperi mere de la targovetul acela”.

Primul sfetnic il chema pe paharnic si ii spuse: „Uite patru galbeni, du-te si cumpara mere”. Paharnicul se adresa, la randul sau, stolnicului: „Poftim trei galbeni, de care sa cumperi mere de la targovetul acela”. Stolnicul îl chema pe primul strajer ii dadu doi galbeni si il trimise în piata. Acesta dadu un galben unui strajer din subordine, iar acela se duse la targovet si il lua la rost: „Hei, ce tot strigi asa? Ai tulburat somnul mai-marelui cettiii, iar drept pedeapsa mi-a poruncit sa-ti confisc caruta asta cu mere”.

Zis si facut. Intors la seful sau, strajerul se lauda: „Am facut un targ nemaipomenit. Cu un galben am cumparat o jumatate din caruta cu mere a targovetului”. Primul strajer merse la stolnic: „M-am targuit si, cu cei doi galbeni pe care mi i-ai dat am reusit sa cumpar un sac cu mere!”. Stolnicul - repede la paharnic: „Cu trei galbeni am luat o tolba întreaga cu mere”. Paharnicul dosi jumatate din cantitate si apoi merse la primul sfetnic: „Iata, cei patru galbeni mi-au ajuns doar pentru o jumatate de tolba cu mere”. Iar primul sfetnic se infatisa dinaintea stapinitorului cetatii si glasui: „Maria ta, iata, am indeplinit porunca. Numai ca de acei cinci galbeni n-am reusit sa targuiesc decat cinci mere”.

Mai-marele cetatii musca dintr-un mar si cugeta: „Hmmm… Cinci mere pentru cinci galbeni… scump, foarte scump! si, cu toate astea, targovetul acela avea o multime de musterii. Înseamna ca lumea o duce bine, are bani. Ia sa maresc eu birurile!”

I love you atat de tare
încat I believe ca mor
you are so încantatoare
oh, my dear, cât te ador.

When I go la brat cu tine
ma simt very magulit
caci are looking toti la mine
oh, I am so, so fericit.

All ar fi atat de bine...
but you see, nu-i chiar asa
caci I tell ce simt în mine
dar tu smile si smile într-una
And I think ca spun traznai.
Please don't face pe nebuna
si mai look în ochii mei.   
Understand? I love you draga
cum vrei sa-ti mai vorbesc
you are totul pentru mine
and I want sa te-ntalnesc.

But is dificult, vezi bine
caci your mother e pe faza
si din five în five minute
carefully ne controleaza

Maybe sa ajung la tine
ca in Shakespeare, "Juliet"
I "Romeo" love pe tine
give me scara din boschet!

Doi ingeri calatori s-au oprit sa-si petreaca noaptea in casa unei familii instarite. Familia a fost rea si a refuzat sa-i lase pe ingeri sa innopteze in camera de oaspeti. In schimb, le-a oferit o camaruta in subsol.
In timp ce isi faceau paturile, ingerul cel batran a vazut o gaura in perete si a reparat-o imediat.
Cand ingerul cel tanar l-a intrebat de ce, celalalt inger i-a raspuns: "Lucrurile nu sunt intotdeauna ce par a fi".
In noaptea urmatoare ingerii au ajuns sa se odihneasca in casa unui om foarte sarac, dar foarte ospitalier, taran ce locuia impreuna cu sotia lui.
Dupa ce au impartit cu ei putina mancare ce o aveau, i-au lasat pe ingeri sa doarma in patul lor, unde se puteau odihni in voie.
Cand s-au trezit a doua zi, ingerii i-au gasit pe taran si pe sotia lui plangand. Singura lor vaca al carei lapte era singurul lor venit, murise pe camp.
Ingerul cel tanar s-a infuriat si l-a intrebat pe cel batran, cum se poate intampla un asemenea lucru?
"Primul om avea tot si totusi l-ai ajutat", a spus el.
"A doua familie avea atat de putin, dar era in stare sa imparta totul, si tu i-ai lasat vaca sa moara".
"Lucrurile nu sunt intotdeauna ce par a fi", i-a raspuns ingerul cel batran.

"Cand am stat in subsol am observat ca in gaura din perete era depozitat aur. De vreme ce stapanul era obsedat de lacomie si era incapabil sa-si imparta bogatia cu altcineva, am astupat zidul ca sa nu o mai gaseasca.
Noaptea trecuta cand am dormit in patul familiei de tarani, ingerul mortii a venit dupa sotia lui. I-am dat in schimb vaca.

"Lucrurile nu sunt intotdeauna ce par a fi".

Uneori chiar asa se intampla cand lucrurile nu se desfasoara asa cum ar trebui.Daca ai credinta, e nevoie doar sa crezi ca orice intamplare este intotdeauna in avantajul tau. S-ar putea sa nu stii (sa nu afli de ce anume te-a pazit Dumnezeu) ...

Unii oameni intra in viata noastra si pleaca repede... Unii ne devin prieteni si stau aproape de noi...lasandu- si minunatele amprente asupra inimii noastre... si noi nu mai suntem aceiasi pentru ca ne-am facut un prieten bun!!!

Ieri a trecut. Maine este un mister. Astazi este un dar. De aceea se cheama prezent (de la present = dar)! Cred ca viata aceasta este deosebita... traieste si savureza fiecare moment... :pls:

Daca nu-ti poti schimba soarta, schimba-ti atitudinea. Amy Tan

Intreaga problema cu lumea aceasta este ca prostii si fanaticii sunt mereu foarte siguri pe ei, iar oamenii intelepti au intotdeauna indoieli. Bertrand Russell

super tare citatul! :bravo:

Adaugat: 19-09-2008 12:08

Intreaga problema cu lumea aceasta este ca prostii si fanaticii sunt mereu foarte siguri pe ei, iar oamenii intelepti au intotdeauna indoieli. Bertrand Russell